Școala Internațională de Vară Arhipera, ediția a XII-a βeta

Lemn, planuri și povești pe prispă

de Alexandra Cărămidă & Diana Lișman (Redacția Schițe de Schițe)

1. Unde și de ce?

La coordonatele 45°21’12.5″N 26°12’45.0″E, în perioada 30 iulie – 5 august 2025, a avut loc Școala Internațională de Vară Arhipera, ediția a XII-a βeta.

În ultimii 6 ani, Ansamblul Casei cu Blazoane a găzduit un eveniment intergenerațional, cu un mix cultural divers, care la fiecare ediție sparge barierele previzibilității.

Locul este un reper la nivelul zonei și formează un nucleu cultural și istoric — fapt care constituie o platformă, conferă vizibilitate activităților și sprijină conceptul de participare, omniprezent în atmosfera întregii săptămâni. Modificările scoarței terestre, în spiritul construirii clădirilor consolidate în timp și adaptate nevoilor actuale, corespund atât pe plan estetic exigențelor ochilor de specialitate, cât și pe cel al productivității, a.k.a. firmitas, utilitas, venustas.

2. Întâlnirea grupului

Primul contact cu grupul s-a materializat printr-o coeziune de idei, așteptări, păreri și discuții despre viitorul extrem de apropiat, zilele ce urmau. Răspunsurile nu s-au rezumat la un cadru formal legat strict de tema școlii de vară (subiectul principal). Printre lemn, lucru și iar lemn, s-au strecurat și gânduri care ne stăteau, de fapt, tuturor pe vârful limbii.

S-a făcut schimb de idei precum: work in a team, informal conversations – share stories/moments, get creative, get to know the group, play football, how architectural knowledge travels, put my phone away and enjoy și HAVE FUN (lucrul în echipă, conversații informale – împărtășirea de povești și momente, creativitatea, să cunosc grupul, să joc fotbal, să aflu cum circulă cunoștințele de arhitectură, să pun telefonul deoparte și să mă bucur, și SĂ NE DISTRĂM).

Spoiler! Deși toate aceste gânduri au fost aruncate mai întâi pe lângă urechile noastre și apoi în eter (cerul plin de stele din Chiojdu), cumva, cred că grupul școlii de vară poate confirma că fiecare rând de „cerințe” a fost bifat.

După acea primă seară, tinerii plini de speranță care s-au alăturat individual experienței au plecat în echipe de câte trei, cu un plan în minte. Milităria… pardon! Organizarea activităților a fost planul de luptă care ne-a salvat de haos. Astfel, nu au existat timpi morți care să interfereze cu programul propriu al studenților. Diversitatea activităților — copii, machete, detalii din lemn și nu numai — a făcut ca timpul să treacă mult mai dinamic și într-un mod creativ.

3. Activități principale

Ediția a 12-a a Școlii de Vară Arhipera a debutat păstrând aceeași formulă de organizare ca anul precedent, dinamică și energică, cu activități variate, distribuite pe tot parcursul zilelor, astfel încât să mențină entuziasmul și dorința de învățare a tuturor. Anul acesta, programul a reunit patru activități principale: atelierul de machetare, prelegeri susținute de profesori internaționali și din România, activități cu copiii și, ca element de noutate, atelierul de tâmplărie, coordonat de profesorii și arhitecții Lorin Niculae (UAUIM), Ionuț Laurențiu Dinu (UAUIM), Irina Scobiola (UAUIM), Marius Costea. Totodată, un mare ajutor în compunerea și înțelegerea lucrului cu lemnul a fost coordonat de meșterii în lemn Zoli și Arpa, veniți tocmai din Harghita pentru a ne învăța.

Toate experiențele s-au împletit perfect, oferind participanților oportunitatea de a lucra direct cu lemnul și de a explora atât tehnici tradiționale, cât și soluții inovative, detalii 1:1/1:2, respectiv construcții 1:50, zona de lucru practică fiind completată de cea teoretică prin discuții și schimburi de idei. În cadrul atelierului de machetare, am lucrat la reprezentarea proiectelor Arhipera la scara 1:50, iar provocarea principală a fost gândirea structurii și coordonarea cu coechipierii pentru a transpune ideile în formă concretă. Ulterior, la detaliile 1:1/1:2 si prototiparea acestora, am început cu discuții aprofundate despre fiecare element, apoi ne-am pus efectiv pe treabă. Treptat, fiecare dintre noi a experimentat cu diferite unelte de prelucrare a lemnului, simțind, mai aproape și mai intim, forța și frumusețea materialului.

După-amiezile, când nu se adăuga vreun stâlpișor la machete sau nu se cioplea lemnul, au avut loc patru prelegeri captivante. Prima a fost „Arhipera: arhitectura interesului public” de Lorin Niculae (UAUIM), unde s-au prezentat proiecte de arhitectură participativă în mediul rural, concepute cu și pentru comunitățile dezavantajate. A urmat Elina Alatalo (Universitatea din Tampere, Finlanda) cu prelegerea „Co-design pentru superblocurile nordice: puterea noilor roluri ale arhitecților”, care ne-a deschis un nou orizont urbanistic, centrat pe nevoile primordiale ale oamenilor și pe activism, urmând discuții vii, în care am schimbat idei despre conceptele de cartiere din diferite țări, surprinzător de asemănătoare în evoluția lor independentă. Ciel Grommen (KU Leuven, Belgia) ne-a prezentat cu mult entuziasm proiectele sale de arhitectură participativă în mediul rural, realizate în echipe multidisciplinare și remarcabile prin sensibilitatea designului și scopul social. În final, Silvia Costiuc (UAUIM) ne-a introdus în universul construcțiilor tradiționale din lemn, analizând de la clădiri întregi la detalii de îmbinări, oferindu-ne o perspectivă bogată asupra istoriei și meșteșugului din România.

Diminețile Școlii de Vară erau dedicate copiilor. Împărțiți în echipe alături de profesori și studenți, cei mici erau plini de entuziasm, iar activitățile desfășurate la Casa cu Blazoane au făcut, după spusele lor, ca vara să fie departe de a fi plictisitoare. Care a fost provocarea lor? Să conceapă, alături de cei mari, un cuib pentru un animal local. Primele zile au fost dedicate descoperirii și aprofundării subiectului, iar la final a venit momentul mult așteptat de a deveni arhitecții pentru niște animale. Procesul a pornit de la crearea unei hărți a împrejurimilor și localizarea animalelor pe aceasta, continuând cu jocuri de mimă și desene despre diferite animale văzute de cei mici, familiile lor și locul unde trăiesc. Folosind materiale locale și multă imaginație, copiii au reușit să creeze structuri surprinzătoare, să învețe cum să îmbine materiale diferite prin tehnici variate, demonstrând o parte a arhitecturii care este despre joacă, bucurie și experiment.

4. Activități secundare

Activitățile secundare s-au strecurat printre ateliere și prelegeri și au făcut ca Școala de Vară să pară fără sfârșit, dar în cel mai frumos fel. Într-o seară, sensei Adrian Radu ne-a pus în mișcare cu un antrenament de autoapărare, arătându-ne cum să ne ținem mintea și corpul sub control atunci când frica ne copleșește. Spre final, am pornit în două drumeții: la Trovanți, alături de copii, și pe Pod la Brad, ambele descoperind frumusețea aparte a zonei Chiojdu. Echipa Cinehub (Daria Grigoriu și Diana Lișman) a adăugat un strop de creativitate printr-un colaj cu copiii și o seară relaxantă de film cu Ikiru (1952, r. Akira Kurosawa), completată de floricele și suc de mere de la doamna Florica și urmată de discuții lejere.

Surprizele au continuat cu domnul Vasile, care ne-a inițiat în tainele apiculturii și ne-a lăsat să gustăm faguri dulci, direct din stup. Seara, atmosfera se transforma în competiție: meciuri de fotbal pline de energie și partide de ping-pong unde profesori și studenți deveneau rivali de ocazie. Toate aceste momente „de respiro” au adus mai multă apropiere între noi și au făcut ca Școala de Vară să fie un loc plin de amintiri și de momente dragi petrecute împreună.

5. Programul informal

După luuuungile ore de muncă 😉, înghețata zilnică și siesta de după-amiază, studenților participanți li se dădea permisiunea să își ia câteva ore libere înainte de stingere.

Acest timp prețios pentru coagularea socială și multiculturală a fost petrecut la povești de noapte bună pe prispă, uitându-ne în zare, atât cât permitea noaptea, glumind despre prezența fictivă a unui urs. Spre ușurarea tuturor, ursul a rămas doar un personaj imaginar, pe baza căruia adăugăm un strop de adrenalină atmosferei liniștite.

Studenții speră că nu au deranjat vreun vecin non-fictiv cu râsetele și rumoarea discuțiilor târzii.

6. Outro

Long story short, grupul școlii de vară Arhipera, deja solid din alte ediții, și-a luat în serios rolul de a integra noii veniți și de a-i face să se simtă ca și cum ar fi fost aici și anul trecut.

Majoritatea selecției remarcabile din școlile de vară precedente s-a reîntors, alături de o nouă selecție la fel de valoroasă de studenți, pentru a experimenta mai mult și a continua în direcția principiilor și idealurilor Asociației Arhipera.

Text: Alexandra Cărămidă & Diana Lișman (Redacția Schițe de Schițe)

Fotografii: Ioana Samoilă

Școala internațională de vară ArhiPera, ediția a XII-a Beta, este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Asociația ArhiPera, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România. Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, și The King’s Foundation. Susținut de AECOM, MarcTel – S.I.T și TIMHA.

Tutori: Lorin Niculae (UAUIM), Elina Alatalo (Universitatea din Tampere), Ciel Grommen (KU Leuven), Ionuț Dinu, Ivan Elena Georgiana, Irina Scobiola, Silvia Costiuc, Anca Crețu, Silvia Niculae

Participanți UAUIM: Edelina Ciupagu, Daria Grigoriu, Daniela Roman, Diana Lișman, Bianca Cheberle, Alexandra Cărămidă, Gabriel Radu, Mihai Munteanu, Filip Fulea, Oana Cristea, Sabina Însurățelu, Tom Van Laer (student KU Leuven), Mădălina Pîrvulescu, Ema Cristina Bucur, Lorena Popa, Andreea-Ruxandra Florescu, Lia Bulai